Definiţia homeopatiei prin expresia populară „cui pe cui se scoate” este o prescurtare, eronată, bineînţeles, dar purtătoare a ideii majore că asemănările sunt vindecate prin mijloace asemănătoare. (Homoîos = asemănător, pathos = suferinţă).

Homeopatia este o ramură a medicinei care se ocupă cu tratamentul bolilor prin stimularea capacităţii de vindecare a organismului, într-un mod oarecum asemănător cu vaccinarea precum şi cu prevenirea apariţiei afecţiunilor la cei predispuşi. Homeopatia poate fi aplicată atît curativ cît şi profilactic, adică ea poate fi folosită atît în tratamentul bolilor cît şi în în prevenirea lor. Ea abordează omul ca întreg, încercînd să trateze ţinînd cont de acest întreg şi de evoluţia sa dinamică. Homeopatia încearcă să surprindă nu numai boala, ci şi înclinaţia spre boală. Vindecarea este concepută în homeopatie ca o restaurare rapidă, blîndă şi permanentă a sănătăţii prin anihilarea bolii în toată extinderea sa.

Cu toate că a fost marginalizată în practica medicală, homeopatia reprezintă o alternativă terapeutică preţioasă datorită caracterului ei blînd şi neiatrogen.

Esenţa homeopatiei este principiul similitudinii. Acest principiu poate fi sintetizat în formula “similia similibus curantur”. El a fost cunoscut încă de pe vremea lui Hipocrate. Similitudinea constă în faptul că totalitatea simptomelor şi semnelor de boală prezente la un pacient pot fi vindecate de o substanţă capabilă să producă simptome similare unei persoane sănătoase. Cu toate că despre homeopatie se crede de cele mai multe ori, că este terapia cu doze minime de substanţă, există situaţii cînd se folosec şi medicamente în cantităţi ponderabile. Doar principiul similitudinii este cel care caracterizează această modalitate terapeutică, diferenţiind-o de alte metode.

De exemplu urzica produce o leziune cutanată caracte-ristică, cunoscută de toată lumea. Leziuni asemănătoare se întîlnesc în uticarie. Conform principiului similitudinii putem trata urticaria cu urzică potenţată. Urzica este un remediu cunoscut în homeopatie sub denumirea de Urtica urens. Administrînd Urtica urens în potenţa CH9 leziunile urticariene vor dispărea.

Înţepătura de albină provoacă o inflamaţie locală intensă, care se manifestă cu durere arzătoare, edem (umflătură), roşeaţă intensă, căldură locală. O inflamaţie articulară care îmbracă această formă clinică va beneficia de tratamentul cu Apis melifica, remediul extras din albină. Administrînd Apis CH 15 inflamaţia va dispărea datorită asemănării dintre simptomele bolii şi simptomele pe care le provoacă veninul de albină unui om sănătos.

Pentru a putea aplica această metodă de tratament va trebui să cunoaştem cît mai multe astfel de simptome pe care le provoacă unui om sănătos diferitele substanţe.

Testarea remediilor pe omul sănătos este deci o consecinţă a principiului similitudinii fiind unul din momentele esenţiale ale cercetării în homeopatie. Ca urmare vor fi folosite în terapie, conform principiului similitudinii, doar remedii cunoscute, după testarea lor pe un lot suficient de mare de voluntari sănătoşi.